Oana Font: Pandemia, o oportunitate pentru liniște și regăsire.

Oana Font, artista maramureșeanca ce a cucerit publicul,  încă de la frageda vârstă de 6 ani, este convinsă că rețeta succesului o reprezintă îmbinarea dintre munca asiduă și talentul nativ. 

    „Moștenitoare” de seamă,  aceasta s–a consacrat datorită colaborării cu Ansamblul Național Folcloric „Transilvania”,  în cadrul concursului organizat de echipa Tezaur Folcloric. 

    În spatele cortinei, Oana este un om simplu, cu valori bine definite, dar mai bine să o lăsăm pe ea să se prezinte în câteva cuvinte.

Așadar, dragă Oana, cum te – ai descrie pentru publicul de acasă?

Despre mine vă pot zice vrute și nevrute. Încă din copilărie am fost un mănunchi de copil care dansa, cânta, organiza și, mai ales, proiecta vise – unele mi s-au îndeplinit, altele își așteaptă cuminți rândul. 

Am avut mereu o afinitate pentru frumosul din jur și mai ales pentru psihologia umană. Așa se face că mi-am făurit o lume a mea, în care totul era ideal, o lume din care am revenit pe pământ, la timp, conștientizând că, pentru a găsi un echilibru, lumea mea interioară trebuie să se întrepătrundă cu cea exterioară. 

 De unde a luat naștere dragul pentru folclor?

Am crescut cu muzica în casă. Tata a fost cel care mi-a insuflat indirect acest drag, el fiind profesor de muzică în tinerețe și, totodată, interpret de muzică populară. Nu m-a direcționat înspre muzică, a fost o alegere pe care am facut-o independent. De asemenea, bunica de pe linie paternă are un timbru vocal foarte frumos și curat, în pofida vârstei înaintate.

La facultate ai studiat Comunicarea. Ce anume te-a determinat să faci această alegere?

Oamenii. Modul în care gândesc și își exprimă emoțiile. Sunt de părere că procesul de comunicare, fie ea verbală, sau nonverbală, stă la baza tuturor interacțiunilor umane. Mai apoi, în artă, comunicarea era sursa mesajului artistic. Dacă nu știi să îți transmiți gândurile, nu vei putea menține interesul publicului. În cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din Cluj-Napoca, departamentul de Comunicare și Relații Publice este cel care mi-a deschis noi optici de percepere a realității.

 De unde te inspiri atunci când compui melodii noi?

Mă inspiră tot ceea ce e sonor pentru sufletul meu. Nu voi putea niciodată să creez o melodie dacă nu am inițial o emoție referitoare la un anumit subiect. Ca să creez imagini artistice, observ foarte mult. Prin observație, reușesc să văd detalii, grimase, tipologii umane pe care le puteți regăsi în cântecele mele.

Ce impact a avut pentru tine pandemia? Cum a decurs această perioadă?

Pentru mine, pandemia a fost o oportunitate de a mă liniști din zbuciumul zilnic. Am avut mai mult timp să compun, să mă gândesc la cum vreau să mă definesc, din punct de vedere artistic. Am avut un program mai flexibil, fapt care mi-a făcut bine. Mi-au lipsit în schimb evenimentele, întâlnirea cu oamenii, energia aceea pozitivă pe care o întâlnesc numai în mijlocul maramureșenilor.

„Lasă lumea cum îi ie” – Spune-ne mai multe despre ultima melodie pe care ai lansat-o.

Este o melodie de lume, foarte dragă mie. O melodie care începe și se termină într-un ton de acceptare și comuniune, care redă speranța că lucrurile vor reveni pe făgașul normal. V-am spus că am privit pandemia ca pe o oportunitate de a crește și altfel-  aspect reflectat și în creațiile mele.