Type to search

Monden Noua generatie Stiri

Imagine de artist – IZABELA TOMIȚA

Distribuie pe Social Media:
  •  
  •  
  •  
  •  

„M-am născut în Oltenia, în Craiova, pe acele meleaguri ale Cetății Banilor, unde cântecul popular și jocul se unesc ca într-un frumos buchet de flori, adunate parcă de pe malul Jiului. Cursul vieții mi-a fost…și incă este…vegheat de doi părinți minunați, care m-au crescut în spirit creștinesc și care mi-au insuflat dragostea pentru muzica populară. Copilăria mi-am petrecut-o alături de sora mea, Andreea, la bunici, ca orice copil din acele vremuri, care abia aștepta vacanța pentru a zburda desculț pe potecile de nisip ale satului, împreună cu o sumedenie de copii, sătui de praful asfaltului inhalat în tot restul anului. Școlile absolvite au cizelat firea rebelă și mi-au conturat statutul de care azi mă bucur.”

Bună ziua și bine te-am găsit, Izabela! Pentru că cititorii noștri erau dornici să afle mai multe despre tine și cariera ta artistică, poți să ne povestești cum ți-ai petrecut ultima perioadă de timp? Ne pregătești ceva nou? 

     Vă mulțumesc pentru acest interviu, pentru că v-ați gândit să treceți Carpații în Ardeal și să ajungeți cu gândul,…dar vă aștept și fizic..la Sibiu. Aici, ca în orice parte a lumii, am trecut peste o perioadă grea, de neimaginat, dar, pe de-o parte interesantă. Spun asta pentru că în perioada pandemiei, am stat acasă, alături de familie, alături de copiii mei, Anastasia și Toma, și de soțul meu, și am petrecut cele mai minunate luni din viața noastră, doar pentru că am fost împreună, exceptând restricțiile impuse, cu care ne-am obișnuit ușor, ușor. Am grădinărit ( lucru pe care nu l-am mai făcut până acum… din lipsă de timp), am ținut ore online cu elevii mei de la Școala Populară de Artă din Sibiu. Nu a fost ușor, dar am făcut lucruri pe care în mod normal nu le făceam la cursuri. Am realizat montaje video cu elevii, dar și cu membrii Grupului Doruri Sibiene, grup pe care îl coordonez de 4 ani, am găsit variante.. online… de a studia folclor și tehnică vocală, pentru a le menține curiozitatea și dorința de studiu.

   Tot în această perioadă, am pregătit câteva melodii pentru imprimare și sper ca în cel mai scurt timp să le aduc în fața publicului, iar impreună cu membrii Grupului Doruri Sibiene avem deja în lucru un CD, pe care se vor regăsi piese de Ardeal și Oltenia, dar și o piesă a fetiței mele, Anastasia.

Cine consideri că te-a ajutat cel mai mult în carieră? Există vreo persoană căreia vrei să îi mulțumești în mod special?

Dacă reiau firul activității mele, aș putea să vorbesc o săptămână despre câte persoane și-au pus amprenta, cu bune, cu rele, asupra carierei mele, dar aș incepe cu primul meu profesor de canto, baritonul Victor Gomoiu, din Craiova, care mi-a deschis calea spre muzica clasică și mi-a făcut cunostință cu doi oameni extraordinari, care aveau să îmi urmărească drumul vieții, nu doar al cântecului, prof. Florentina Nuță și maestrul Alexandru Racu, de la Școala Populară din Craiova. Aici am studiat canto clasic 4 ani, dar pentru că dragostea pentru folclor a fost dintotdeauna foarte mare, profesorul meu de Limba și literatura română din liceu, Valeriu Călin,  m-a îndemnat să merg în festivaluri de folclor și astfel am ajuns să cunosc familia Streață, care formează un taraf renumit, și care m-au purtat în tainele foclorului mulți ani, alături de care am participat la primele mele spectacole de foclor. De-a lungul timpului, au fost mulți oameni care au avut de spus un cuvânt important în cariera mea, i-aș aminti pe maestrul Nicu Crețu de la Ansamblul Maria Tănase din Craiova, Ionel Garoafă, coregraf la același ansamblu, Marcel Boța, directorul Casei de Cultură din Băilești, Marian Dincă,.. și mulți alții. Revenind mai aproape de prezent, sunt persoane importante printre care îmi desfășor activitatea azi, cum ar fi Silvia Macrea, managerul Ansamblului Cindrelul Junii Sibiu, care, de la prima participare în concursul „Vară, vară, primăvară” în 2006, a continuat să mă invite la spectacole în Sibiu, iar soarta a făcut ca în acest context să imi cunosc și soțul, dirijorul Gabriel Popescu. Sunt mulți specialiști în domeniul cultural care la un moment dat au avut o contribuție la consolidarea carierei mele, însă nu aș vrea să îi uit nici pe colegii mei de la Școala Populară de Artă din Sibiu, care mi-au dat prilejul să îmi descopăr pasiunea pentru meseria de dascăl.

În afară de muzică, care sunt celelalte lucruri importante din viața ta? 

În afara muzicii, copiii mei, soțul, părinții, familia.. cu tot ce presupune ea, ei sunt universul meu, ei sunt cei care mă înțeleg cel mai bine, alături de care trăiesc cele mai intense momente. Sunt binecuvântată de Dumnezeu cu doi copii minunați, care se pare că ne calcă pe urme și lucrul acesta mă bucură enorm. 

Dacă ar fi să definești o formulă a succesului pentru o carieră artistică, care ar fi aceea? 

Nu există, după părerea mea, o formulă a succesului, ține de șansă, de „ce ți-a pus în traistă Dumnezeu”, atunci când te-a trimis pe pământ. Succesul este un cuvânt atât de complex care presupune multe, în primul rând talent, apoi muncă… foarte multă, apoi oameni… care sunt, precum știm, de multe feluri, apoi circumstanțe. Nu este ușor să intri în acest domeniu, cum nu este ușor nici să te menții.

Un mesaj pentru cititorii TradiționalTV.net? 

Vă mulțumesc tuturor pentru interesul acordat și urez cititorilor TradiționalTV.net o vară cu bucurii, cu grijă și cu gânduri luminate!

Interviu realizat de Alina Leonte

Etichete:

Lasa un comentariu